Memoriile pot fi transmise generațiilor următoare prin schimburi genetice ce le permit descendenților să moștenească experiența strămoșilor, conform noilor cercetări care ar putea explica modul în care se dezvoltă fobiile.
Oamenii de știință au presupus mult timp că, amintirile și experiențele învățate și construite pe parcursul unei vieți trebuie transmise prin predare generațiilor următoare sau prin experiența personală.
Cu toate acestea, noile cercetări au demonstrat că este posibil ca unele informații să fie moștenite biologic, prin modificări chimice care au loc în ADN. Cercetătorii de la Emory University School of Medicine, din Atlanta, au constatat că, șoarecii pot transmite generațiilor următoare informații despre experiențele învățate traumatice sau stresante, în acest caz, teama de mirosul de floare de cireș.
Rezultatele ar putea explica de ce oamenii suferă de fobii aparent iraționale, ar putea fi bazate pe experiențele moștenite de la strămoșii lor.
Deci, o teamă de păianjeni poate fi de fapt un mecanism de apărare moștenit, stabilit în genele familiei de întâlnirea înfricoșătoare a unui strămoș cu o arahnidă.
Dr. Brian Dias, de la departamentul de psihiatrie al Universității Emory, a declarat : „Am început să explorăm o influență subapreciată asupra comportamentului adulților; experiența strămoșilor de dinainte de concepție.”
„Rezultatele noastre ne permit să apreciem modul în care experiențele unui părinte, care s-au întâmplat înainte de a concepe urmași, influențează semnificativ atât structura, cât și funcția în sistemul nervos al generațiilor următoare.”
„Un astfel de fenomen poate contribui la etiologia și la transmiterea potențială, între generații, a riscului pentru tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi, fobiile, anxietatea și tulburarea de stres posttraumatic.”
„În cadrul studiului, care este publicat în revista Nature Neuroscience, cercetătorii au antrenat șoareci să se teamă de mirosul de floare de cireș, folosind șocuri electrice, înainte de a le permite să se înmulțească. Progeniturile produse au prezentat răspunsuri de frică accentuată la mirosul de floare de cireș, comparativ cu un miros neutru, în ciuda faptului că, nu au mai întâlnit niciodată flori de cireș până atunci. Următoarea generație a prezentat, de asemenea, același comportament. Acest efect a continuat, chiar dacă, șoarecele a fost conceput prin inseminare artificială.
Cercetătorii au descoperit că, creierul șoarecilor instruiți și creierul puilor lor au arătat modificări structurale în zonele specializate în a detecta mirosul. De asemenea, ADN-ul animalelor a înregistrat modificări chimice, cunoscute sub numele de metilare epigenetică, pe gena responsabilă cu detectarea mirosului. Acest lucru sugerează că experiențele sunt oarecum transferate din creier în genom, permițându-le să fie transmise generațiilor ulterioare. Acum cercetătorii speră să efectueze lucrări suplimentare pentru a înțelege modul în care informațiile sunt stocate în ADN, în primul rând. De asemenea, ei doresc să exploreze dacă efecte similare pot fi observate și în genele oamenilor.
Profesorul Marcus Pembrey, un genetician pediatru la University College din Londra, a declarat că, lucrarea a furnizat “dovezi convingătoare” pentru transmiterea biologică a memoriei. El a adăugat : „Adresează constituțional frica intensă care este extrem de relevantă pentru fobii, anxietate și tulburări de stres posttraumatic, plus subiectul controversat al transmiterii memoriei unei experiențe ancestrale la generațiile următoare.”
„A sosit momentul ca, cercetătorii din domeniul sănătății publice să ia în serios răspunsurile transgeneraționale umane.”
„Suspectez că nu vom înțelege creșterea numărului de tulburări neuropsihiatrice sau de obezitate, diabet zaharat și disrupții metabolice, în general, fără a lua în considerare o abordare multigenerațională. Profesorul Wolf Reik , șef al epigeneticii la Institutul Babraham din Cambridge, a declarat că, oricum, este nevoie de cercetări suplimentare pentru ca astfel de rezultate să poată fi aplicate la om.”
El a spus : „Aceste tipuri de rezultate sunt încurajatoare, deoarece sugerează că, moștenirea transgenerațională există și este mediată de epigenetică dar, este nevoie de studii mecaniciste mai atente a modelelor la animale, înainte de a extrapola aceste descoperiri la om.”
„Un alt studiu pe șoareci a demonstrat că, abilitatea lor de a-și aminti poate fi efectuată de prezența factorilor sistemului imunitar în laptele mamei lor. Dr. Miklos Toth, de la Weill Cornell Medical College, a constatat că, chemokinele prezente în laptele matern a cauzat schimbări în creierul descendenților, care le afectează memoria mai târziu în viață.”
Traducerea: Nicoleta Popliceanu
Sursa: http://www.telegraph.co.uk/news/science/science-news/10486479/Phobias-may-be-memories-passed-down-in-genes-from-ancestors.html#disqus_thread
Leave A Response