Schimbă modul în care vorbești și te schimbi tu

«Dimineața, a doua zi, pe când Iisus se întorcea în cetate, a flămânzit. Văzând un smochin lângă drum, s-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze. Atunci i-a spus lui: „Să nu mai faci fructe niciodată!” Și smochinul s-a uscat îndată. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat. “Cum de s-a uscat smochinul pe loc?” au întrebat ei. Iisus a răspuns: “Adevărat vă spun vouă: Dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu doar ce s-a făcut cu smochinul, ci și muntelui acestuia de veți zice: Ridică-te și aruncă-te în mare, va fi așa. Dacă veți crede, veți primi orice veți cere prin rugăciune.”» – Matei 21:18–22

Există un mit care spune că locuitorii Insulelor Solomon înconjoară un copac, îl blesteamă și țipă la el timp de 30 de zile, iar acesta se usucă și moare.

Blestemele funcționează prin puterea sugestiei. Pentru ca o persoană să fie afectată de simptomele unei astfel de idei, trebuie să creadă în așa ceva.

Am întâlnit, în cariera mea, oameni care se simțeau atacați în somn sau în timpul zilei, loviți în față sau zgâriați, blestemați, urmăriți de spirite malefice, prejudiciați de vrăjitorii sau atacuri energetice.

Numitorul comun în toate aceste manifestări era credința în aceste fenomene și convingerea că nu pot progresa deoarece asemenea forțe sunt mai tari decât ei.

Astfel de idei, le declanșează spaima, groaza și reacțiile bizare.

Studii peste studii au arătat că oamenii de succes, gândesc și vorbesc diferit de cei care nu reușesc și asta este valabil și pentru cei care sunt fericiți sau încrezători în sine.

Oamenii care au stimă de sine nu spun deloc:

— Nu sunt bun de nimic.

— Sper.

— Încerc.

— Poate, într-o zi.

— N-am noroc.

— Nu pot.

— Este  prea greu.

— Este imposibil.

— Sunt ratat.

— Mi-am pierdut speranța.

— Fac umbră degeaba pământului.

— Vreau să mor.

Dacă dorești să ai succes, este necesar să vorbești cum vorbesc oamenii de succes, iar dacă visezi să fii puternic va trebui să modelezi limbajul, gândirea și modul de acțiune al oamenilor puternici.

Să îți schimbi limbajul este simplu și este recomandat să începi cu cele mai banale aspecte.

Am observat persoane care își spun: „Doamne, ce proastă sunt, iar mi-am uitat cheia!” sau „Sunt grasă” sau „Nimeni nu mă iubește” sau „Nu sunt destul de bun” sau „Viața este nedreaptă” sau „Arăt ca dracu” sau „Mor de rușine” sau „Simt că intru sub pământ de rușine” sau „Nu mă place nimeni” sau „Am renunțat demult” sau „Am o zi de coșmar” sau „M-a dat peste cap” sau „Sunt antitalent la condus” sau „Nu-i pasă la nimeni de mine” sau „Nu sunt apreciat” sau  „Este imposibil” sau  „Nimic nu merge” sau  „Mor de singurătate” sau  „Zboară timpul” etc.

Structura cuvintelor pe care o folosești ai învățat-o în copilărie și, ca orice alt reflex, o utilizezi automat, fără să îți dai întotdeauna seama de conținutul emoțional pe care îl au cuvintele și de felul în care îți controloază starea.

Făcând modificări în modul în care vorbim, va schimba foarte repede ce simțim.

Mintea ta ia în serios tot ce spui și tot ce gândești. Dacă îi transmiți că „Nu sunt destul de bun” sau că „Sunt extraordinar”, va considera că ai dreptate.

Selectarea concluziilor negative despre noi sau realitate, are un efect puternic asupra corpului și minții, ceea ce asociem cu vorbele modelează cum simțim despre viață.

Prin copierea modului de comunicare al unui om cu stimă de sine îți va crește stima de sine.

Când vocabularul tău conține cuvinte ca frică, penibil, rușine, suferință, anxietate, depresie, neputință, etichetele pe care le folosești îți vor menține starea sau chiar o vor amplifica.

Continui să treci prin stările corelate cu exprimarea ta și să fii ceea ce descri prin monologul tău intern sau dialogul cu alții.

Acum, dacă ai aflat asta, folosește doar o redare pozitivă a ideilor.

O categorie aparte o constituie cuvintele asociate cu imagini.

Am întâlnit oameni paralizați de frică, după ce prezentau lucrurile dramatic:

— Motocicleta este un sicriu pe două roți.

— Medicii te taie ca pe porci.

Creierul nu poate auzi astfel de informații, fără să identifice componenta emoțională.

Nu ești doar ceea ce gândești, ci și ceea ce formulezi, doarece asta îți va regla emoțiile, deciziile și în final, acțiunile.

Este imposibil să învingi având un limbaj de înfrânt.

De multe ori, ne intensificăm emoțiile neplăcute pentru că spunem, „Azi am o zi grea” sau „Mă termină să îmi găsesc un job nou” sau „Sunt la pământ” sau „Simt că leșin” sau „Abia mă mai țin pe picioare”.

Poate fi destul de incomod să ieși din zona de confort, dar dacă folosești un limbaj exagerat despre situații care nu sunt deloc terifiante, subconștientul tău, a cărui funcție principală este să te protejeze, activează funcția luptă sau fugi a sistemului tău de apărare și eliberează mai multă adrenalină pentru a te face să o iei la sănătoasa.

Când vrei să fugi de șeful tău sau de la un interviu, mintea ta rațională nu îți dă voie, deoarece ai copii de hrănit, facturi de achitat și te obligi să rămâi pe loc iar asta declanșează anxietatea.

În  loc să îți crești, fără noimă, nivelul stresului este mai bine să utilizezi mesaje moderate, „Sunt puțin neliniștită privind rezultatele probei practice dar fac față”  sau „Mă deranjează întrebările însă nu durează nici măcar 60 de minute interviul” .

Dacă ai deja o deprindere formată în a folosi  afirmații și mai putenice, poți să o faci: „Sunt suficient de bun”, „Ofer și primesc valoare”,  Va fi o experiență bună”, „Fiecare pas, mă învață ceva și mă pregătește pentru o etapă și mai mare”, „Tot ce ating, se transformă în aur”, „Sunt inspirat”, „Ideile mele sunt geniale”.

Putem diminua stresul, dacă nu mai deformăm realitatea prin amplificarea sensurilor negative ale situațiilor și persoanelor.

Cândva, în Epoca de piatră, locuitorii triburilor erau expuși unor pericole mari și condițiile de viață erau dure. Astăzi, părăsirea teritoriului tău, nu mai înseamnă moarte sau suferință extremă și nu este cazul să amplificăm proporțiile unei provocări, cauzându-ne panică, paralizie mentală, inacțiune și simptome fizice.

Nu vei fi mâncat de animalele sălbatice dacă îți cauți de lucru.

Când îi acordăm unui element un grad mai mare al potențialului de a ne răni, tot ce facem este să ne speriem singuri și putem ajunge să ne izolăm, să evităm relațiile și oportunitățile de a construi tot ceea ce ne dorim.

Prin interpretările noastre supradimensionate, ne rănim mai mult decât ar putea-o face orice fapt concret.

Sursa sentimentelor noastre se află în atribuirea de semnificații pe care o dăm lucrurilor și fenomenelor.

Când călătoresc, zborul cu avionul este una dintre cele mai plăcute alegeri pe care o fac. Pur și simplu, mă simt ca regii și sunt încântată că există acest mijloc de transport. Pentru cineva care urăște înălțimea, folosind imagini ale minții despre prăbușire, foc, fum, asfixiere și explozie, totul se poate transforma într-un coșmar.

Nu folosi cuvinte cu o încărcătură cumplită pentru că vei avea parte de procese sufletești nedorite și de o existență plină de dificultăți și lipsuri.

Creierul acceptă și absoarbe definițiile pe care le dăm circumstanțelor și dacă aude  „Sunt copleșit”, „Nu mai suport”, „Nu fac față”, „Este oribil”, „Este greu”, „Mă omoară” asta te va stopa, mai devreme sau mai târziu, din a urma drumurile pe care le corelezi cu astfel de percepții.

Deși mintea ta filtrează informațiile care vin din exterior, nu sortează ce-ți bagi singur în cap, nu are capacitatea de a discerne cunoștințele și semnalele pe care ți le dai tu. Pe tine te crede.

Tocmai de aceea, este important să îți formezi obișnuința de a te asculta și elimina vorbele care accentuează răul și să exersezi afirmațiile pozitive.

Un impact mărit asupra psihicului, îl au cuvintele care stimulează mintea să producă imagini: „sânge”, „tăietură”, „umflătură”, „vânătaie”, „Ajung sub pod”, „Sunt umflată”, „Sunt buhăită”, „Am corpul gras și părul subțire”, „Am fața uleioasă”.

Asigură-te că, eviți, într-o măsură cât mai mare, astfel de înfățișări ale detaliilor. Nu fac altceva decât să te demoralizeze și să te tragă în jos.

Cu cât sunt mai vii reprezentările vizuale, cu atât au o mai mare influență asupra emoțiilor și corpului.

Nu ai cum să rămâi calm, echilibrat și sigur pe tine când rostești: „Sunt înmărmurit”, „Sunt îngrozit”, „Am înghețat când am auzit ce a spus”, „Este Iadul pe pământ”, „Mă chinui”.

Există o coerență între vocabularul tău, trup și psihic. Nu este posibil să declari că treci prin ceva teribil și să te simți euforic.

Discursul cu care te servești zilnic este responsabil de multe:

— Sunt devitalizat.

— Nu am energie.

— Sunt slăbit.

— Nu mai am forță.

— Nu mai am putere.

Fiziologia ta răspunde la comenzile pe care i le dai. Nu mai spune că ai inima zdrobită, că ai fost făcut bucăți, că te piși pe tine de frică sau de durere, că ai clacat sau că mureai dacă nu se termina un proiect. Nici că era să faci un infarct de frică sau că în trafic sunt numai dobitoci. Sunt oameni, nu animale. Nu afirma că ai încărunțit la muncă sau că îți scot peri albi copiii.

Mama obișnuia să spună că îi mâncăm urechile.

Pentru a vedea rezultate diferite, interzice-ți pentru totdeauna să te mai adresezi ție într-o manieră atât de vicioasă.

Astăzi, decide să vezi ce se întâmplă, dacă timp de o zi, înlături toate apucăturile verbale descrise în acest articol. Anunță-mă și pe mine, ce ai observat.

 

Nicoleta Popliceanu

 

Poza:  Senivpetro – Freepik.com

Descarcă gratuit Meditația Theta Healing

Lasa un comentariu

Leave A Response

* Denotes Required Field