Stima de sine. Încrederea în sine. Respectul de sine.

1. Respectul de sine. Introducere

Când stima de sine este scăzută adesea suntem manipulați de teamă.

Și cum ne afectează teama?

  • ne face să trăim diferite fantezii care nu se potrivesc cu realitatea nemulțumitoare din care încercăm să evadăm;
  • ne determină să evităm fapte referitoare la noi și la alții, pe care le negăm, le justificăm sau le reprimăm;
  • ne împiedică să progresăm, să fim capabili să reacționăm rapid la nou iar asta ne va lipsi de viața pe care o dorim și pe care o merităm cu adevărat;
  • ne menține în activități care ne trag în jos, în vreme ce marile oportunități vor trece pe lângă noi, odată cu circumstanțele schimbătoare cu care refuzăm să ne confruntăm.

Rigiditatea (agățatul de vechi și complacerea în rutină) este reacția unor animale speriate: rămân nemișcate.

Dar acest mod de a proceda (a te complace în tipare familiare), nu se mai potrivește cu lumea actuală, în care, totalul cunoștințelor se dublează la fiecare zece ani.

La acestea, se adaugă frica ca toate înșelăciunile în care trăim să colapseze, lăsând la iveală faptul că, relațiile noastre nu sunt atât de sănătoase și de fericite pe cât lăsăm să se vadă.

Ne este frică de expunere.

Ne este frică de umilire și de eșec dar și de responsabilitățile care vin deodată cu succesul

Într-un final, trăim mai mult pentru a preveni durerea decât pentru a experimenta fericirea.

2. Ce este stima de sine?

Stima de sine este abilitatea unei persoane de a avea încredere că poate să facă față provocărilor vieții și convingerea că merită să fie fericită.

Cele două componente sunt vitale pentru încrederea în sine.

Fără anticiparea eficienței personale este greu, dacă nu imposibil, să fixăm obiective și este improbabil să atingem o țintă dacă nu știm care este.

Pe de altă parte, valoarea umană este elementul care subliniază imaginea de sine.

Pentru mine, experiența valorii de sine a început la un curs de spiritualitate, când am auzit pentru prima dată că merit să fiu iubită necondiționat, că merit să fiu fericită și că am dreptul la prosperitate ca oricine altcineva, în virtutea condiției mele umane.

Fiind un fost copil abuzat, am interiorizat disprețul de sine, mai degrabă decât respectul de sine.

Dacă eu cred în dreptul meu de a prospera ca orice altă ființă umană, că am o misiune pe această lume, pe care numai eu o pot îndeplini, că sunt scânteie divină și că Dumnezeu mă iubește necondiționat, tind să-i tratez și pe ceilalți ca atare.

3. Stima de sine. Caracteristici.

  1. Obiectivitatea sau respectul față de fapte.

Respect pentru realitate versus fuga de realitate.

Respect pentru adevăr versus negarea adevărului.

Respect pentru fapte vresus indiferența față de fapte.

 

O caracteristică a celor cu stimă de sine este capacitatea de a privi lucrurile cu realism.

Nu putem face față provocărilor dacă nu suntem orientați spre realitate.

În practică, persoanele cu stimă de sine scăzută au tendința să fugă de realitate, să o nege și să se păcălească pe ele însele.

Exemple:

Cunoaștem cu toții, povești de viață despre victime ale abuzului care pretind că agresorii le iubesc.

Există oameni cu deficit de stimă de sine care-și subestimează sau dimpotrivă supraestimează calitățile. Un om cu respect de sine se evaluează realist.

  1. Intuiția

Când se iau decizii complexe, deseori rațiunea și datele nu mai sunt suficiente, având nevoie de salturi neașteptate spre resursele inconștiente ale minții noastre subiective (subconștientul).

Aici intervine funcția activă a încrederii în sine care spriijină încrederea pe care o ai în mintea ta și care se bazează pe succesele avute anterior cu intuiția.

Este o sensibilitate crescută la radarul tău interior sau la comunicarea cu vocea ta lăuntrică și cu emoțiile personale.

Oamenii cu o stimă de sine solidă se ascultă pe ei înșiși și își onorează emoțiile și sentimentele.

 

  1. Inventivitatea

Darul de a avea o minte autonomă, care își pune propriile percepții mai presus de percepțiile altora, este imens pentru creativitate.

Un om la care stima de sine este importantă, învață de la alții și se lasă inspirat de ei însă, nu își subordonează gândirea sistemelor de păreri ale tuturor.

Cu alte cuvinte, dacă ai stimă de sine, îți valorizezi punctele de vedere și nu renunți la ceea ce crezi, numai pentru că altcineva are o opinie diferită.

Un exemplu edificator este femeia care după ce pleacă gătită de acasă, începe să se îndoiască de ținuta ei, după ce cineva îi spune că o dezavantajează.

Câteodată interlocutorul nu este binevoitor sau nu este autorizat să evalueze vestimentar pe alții.

 

  1. Independența

Este obișnuința de a gândi pentru sine și asumarea responsabilității că ești creatorul propriei vieți și fericiri.

O minte care are încredere în ea însăși cucerește provocări în fiecare zi.

Un om cu un respect de sine crescut nu așteaptă ca viața să-l scoată în mod brutal din zona de confort, ci își ridică singur ștacheta zilnic.

 

  1. Flexibilitatea

Viteza de reacție la nou arată nivelul respectului de sine.

Să fii capabil să te adaptezi, fără să rămâi agățat de trecut este un indicator al stimei de sine.

Dacă te ghemuiești în fața circumstanțelor schimbătoare este un semn al nesiguranței de sine.

Să rămâi în tipare depășite, să te închizi într-un cerc înghesuit al confortului, înseamnă să îți furi viața pe care ai visat-o dintotdeauna.

Această înțepenire este un rezultat firesc al minții care nu are încredere că poate face față noului.

 

  1. Gestionarea schimbării

Stima de sine scăzută te face să crezi că schimbarea este înfricoșătoare.

Respectul de sine concordă cu realitatea, nu se împotrivește ei.

Respectul de sine mărește rapiditatea de îmbrățișare a circumstanțelor.

Într-o economie globală în care totul se învârte cu viteză cosmică, lumea este la picioarele celui/celei care prinde schimbările din zbor.

 

  1. Acceptarea adevărului că ești failibil

Să accepți că ești imperfect, să știi că este în regulă să nu fii perfect, să îți recunoști erorile, dar și să ai disponibilitatea de a le corecta.

Oamenii puternici recunosc când greșesc.

Negarea, apărarea și justificarea sunt simptome ale nesiguranței și mecanismele unui eu defensiv subdezvoltat.

Te simți umilit și condamnat când se decoperă greșeala, numai dacă stima de sine este scăzută.

 

  1. Bunăvoința și colaborarea

Dacă știu că sunt important, îmi accept limitele și sunt conștient de dreptul meu de a spune da când vreau să spun da și de a spune nu” când vreau să spun nu, rezultatul natural este o atitudine binevoitoare.

Empatia, compasiunea, capacitatea de a colabora și bunăvoința sunt caracteristici întâlnite la persoanele cu stimă de sine.

Persoanele care au o problemă cu ele însele ajung să aibă o problemă cu lumea-ntreagă.

 

4. Cât este de nociv un respect de sine deficitar?

 

  1. Poate fi mortal:
  • în cazul unei supradoze de droguri;
  • din cauza conducerii iresponsabile a unui autoturism;
  • prin rămânerea în căsătorie cu un soț abuziv;
  • dacă te bați în cartier;
  • dacă duce la sinucidere etc.

2. În afara unor costuri atât de brutale, există consecințe mult mai perverse, ocolite și subtile, cum ar fi:

  • îți alegi un partener sentimental toxic;
  • poți avea relații sau o căsătorie pline de frustrări;
  • ai un serviciu care nu duce nicăieri;
  • îți sabotezi viitorul;
  • ai idei pe care nu le duci niciodată la îndeplinire;
  • alegi un stil de viață distructiv;
  • nu ești capabil să te bucuri de lucrurile frumoase;
  • suferi de anxietate;
  • faci depresie;
  • te alegi cu un sistem imunitar deficitar;
  • ai adicții;
  • nu îți satisfaci nevoile;
  • copiii învață de la tine să nu aibă stimă de sine etc.

 

5. Stima de sine și dragostea

 

   Nu este greu să observăm cum problemele respectului de sine afectează relațiile interumane.

Nu există o barieră mai mare în calea armoniei în relații decât codependența sau ideile greșite despre dragoste și respect, formate în urma traumelor copilăriei.

Dacă m-am dezvoltat învățând că dragostea se obține cu condiții, nefirescul experiențelor de când eram mic mă va face să cred că nu merit să fiu iubit și că voi avea de suferit.

Asemenea programe determină subconștientul să selecteze parteneri incapabili de o afecțiune veritabilă și de respect.

Numai vindecându-mi sechelele, ajung să percep iubirea ca pe ceva firesc, să mă aștept la bunăvoință și grijă, pentru că eu mi le dăruiesc, în primul rând.

Am ceva de oferit, nu sentimentul că îmi lipsește ceva.

Dragostea, este surplusul care se revarsă asemenea conținutului din ceașca de cafea, după ce am turnat prea mult.

Pentru a-ți genera iubirea de sine din interior, găsește meditația din articolul: Cum să te iubești pe tine însuți.

Dacă nu am respect de sine și nu apreciez ceea ce sunt, am foarte puține de oferit și anume nevoile mele neîmplinite.

Datorită lipsurilor mele, nu sunt capabil să îi apreciez pe ceilalți pentru ceea ce sunt și îi văd mai degrabă din punct de vedere a ceea ce pot face sau a ceea ce nu pot face pentru mine.

Capacitatea mea de a avea relații sănătoase este subdezvoltată și acestea eșuează, cel mai adesea.

Dragostea celorlalți pentru mine devine un efort de a umple un gol din care totul se scurge.

În cele din urmă, absența iubirii de sine mă va determina să aleg pe cineva care mă va respinge sau mă va abandona, cauzându-mi durere.

Sau dacă aleg pe cineva capabil de iubire, distrug relația cerând dovezi, asigurări și reasigurări ale iubirii, până îl voi extenua emoțional.

6. Stima de sine și valoarea intrinsecă

De ce oamenii au valoare

Într-o societate care îi obiectifică pe membrii săi, majoritatea luptă să își recunoască și să-și accepte sentimentul de valoare necondiționată, în pofida imperfecțiunilor și a comportamentelor egoiste, chiar ridicole ale semenilor.

Este greu să simți că ești valoros când oamenii nu te tratează corect.

Dacă nu crezi în valoarea necondiționată a fiecărui om, te rog, să răspunzi la următoarele întrebări:

  • De ce oamenii donează milioane de dolari pentru a salva viețile unor copii atât de mici încât nu au apucat să facă nimic notabil pentru societatea din care fac parte?
  • De ce sărim să salvăm un câine luat de viitură?
  • De ce reacționăm cu groază dacă o persoană cade sub un metrou?

Oamenii au valoare intrinsecă cel puțin din 4 motive:

  1. Natura umană înnăscută agreabilă

Este suficient să privești un copil când se joacă și maniera în care răspunde vieții, pentru a îți da seama de acest lucru.

2.Capacitățile înnăscute

Dacă oamenii se poartă insuportabil, nu ne mai rămâne decât, să ne gândim la arta lor, la tehnologia inventată, la meșteșugurile și la munca lor.

Oamenii sunt supuși greșelii și asta este dezamăgitor adeseori, dar tot noi, suntem singura specie ai cărei reprezentanți își pot corecta erorile.

Suntem failibili dar perfectibili.

Ne naștem cu capacitățile noastre și acestea pot fi descoperite și dezvoltate.

Avem, în stadiu latent, înzestrări imaginabile și inimaginabile: a gândi rațional, a se lăsa cuprins de sentimente și emoții, a se sacrifica, a iubi, a face alegeri etice, a recunoaște adevărul și frumusețea, a crea, a construi, a înfrumuseța, a vindeca, a ajuta, a fi blând, răbdător sau ferm etc.

3. Contribuțiile

Dacă o persoană a contribuit pozitiv la viețile altora sau a sa, nu este lipsită de valoare.

4. Complexitatea corpului uman

Multe din influențele actuale obiectifică trupul, iar mass-media stimulează folosirea altora ca obiecte ale plăcerii.

În aceste condiții, tot mai mulți oameni suferă abuzuri fizice și sexuale.

Dar când corpul este maltratat, persoana abuzată ajunge să îl vadă ca fiind dezgustător iar asta, duce la devalorizarea sinelui.

Numai dacă ne oprim să privim cu respectul pe care le merită, funcțiile fantastice ale corpului uman și potențialul imposibil de cuantificat al psihicului, vom ajunge să înțelegem valoarea intrinsecă fiecărei ființe umane.

 Nicoleta Popliceanu

Trainer dezvoltare personală

Autor

Descarcă gratuit Meditația Theta Healing

Lasa un comentariu

Leave A Response

* Denotes Required Field